Cele 4 fatete ale eGovernment
05.06.2008 17:06 Tehnologie-IT - Source: Articole IDG Romania
- Government -to- Citizen / Customer - sau G2C;
- Government -to- Business - sau G2B;
- Government -to- Government - sau G2G;
- Government -to- Employees - sau G2E;
eGovernment! Suna bine si generos. Se vorbeste de ceva vreme despre acest concept (implementat deja in diferite forme si etape in multe tari cu traditie de ani buni) care are diferite abordari. eGovernment inseamna servicii mai bune catre cetateni, informare corecta si in timp real, accesul cetatenilor la tot ceea ce tine de actul de guvernare central si local si participarea acestora la dezbateri in problemele de interes general. Nu in ultimul rand, eGovernment inseamna o incredere crescuta a cetatenilor in actul de guvernare si in transparenta decizionala.
Piata IT&C si marile branduri au venit, cum era si firesc, cu noi solutii si cu noi arhitecturi: acestea s-au numit SOA, S+S sau SaaS. Arhitecturi complexe, modulare, solutii de business menite sa eficientizeze informatia si circuitul ei, sa usureze accesul cetateanului, sa insemne o cheltuire atenta a banului public, in sfarsit, sa duca la o dubla integare verticala si orizontala a tuturor serviciilor, tranzactiilor si aplicatiilor.
Toate bune si frumoase, dar, care este de fapt in prezent situatia concreta? Ne vom referi in cele ce urmeaza, fireste, la tarile UE, la modul in care acestea s-au pozitionat in raport cu eGovernment si la ce se asteapta in viitor. Pentru viitorul nu prea indepartat, vom cita opinia unui distins profesor si specialist de talie internationala pe probleme de politici publice si de eGoverment - si ma refer aici la Prof. Viktor Mayer-Schonberger - si la ceea ce crede domnia sa ca ar trebui facut.
Pentru situatia prezenta vom comenta putin Raportul i2010 (pe care cu totii il puteti consulta) care, intre altele, se refera la impactul eGovernment asupra cetatenilor din diferite tari si la modul in care acestia au folosit serviciile specifice. ?arile UE au cativa "campioni" care merita sa fie amintiti:
Dupa cum se poate vedea, cazul Austriei este foarte interesant. Este cea mai avansata tara din punctul de vedere al implementarii solutiilor de eGovernment si, cu toate acestea, utilizarea lor de catre cetateni nu a depasit 21.15%!
Mai mult decat atat, tot Raportul i2010 ne da si alte date interesante: din mai bine de 60 de tipuri de servicii la dispozitia cetatenilor, 23 din acestea nu au fost utilizate nici macar o data in cei cinci ani acoperiti de acest raport. Nu intru si in alte detalii pentru ca raportul este amplu si cei interesati il pot consulta. Care sa fie cauzele faptului ca in tari atat de avansate precum Austria, eGovernment nu a fost adoptat de cetateni asa cum se estimase initial si nu a avut rezultatele scontate? Care sa fie solutiile de iesire din acest impas, pentru ca, toata lumea este acord, principiile de baza de la care s-a pornit sunt foarte generoase si necesare iar avantajele pe care le ofera sunt mai mult decat evidente. Opinia Profesorului Mayer - Schonberger (Profesor Asociat in Politici Publice la Harvard J.F. Kennedy School of Government) este una foarte clara, mai ales ca a fost si este consultant a numeroase guverne si organizatii internationale pe probleme specifice, anume aceea ca, atunci cand au implementat aceste solutii, focusul principal au fost tehnologiile, solutiile tehnice, infrastructurile si mult mai putin faptele si concluziile reale asa cum reies din fluxul informational si din necesitatile obiective. In traducere, acest fapt inseamna crearea unor proiecte extrem de performante din punct de vedere tehnologic dar care nu raspund nevoilor REALE ale cetatenilor si la modul in care acestia ar dori sa aiba acces si sa se implice in fluxul informational. Acesta este motivul pentru care Profesorul Mayer pledeaza pentru un nou concept in aceasta zona pe care il denumeste I-Government (de la Information) si care sa abordeze lucrurile dintr-un unghi total diferit, pentru ca informatia in sine este mult mai importanta decat canalul prin care ajunge la cetatean si, mai ales, pentru ca parametrul numit "calitatea informatiei" ar putea deveni cel mai important criteriu in aprecierea serviciilor de eGovernment si nu alte tipuri de caracterisitici care deriva din tehnologii! Profesorul Mayer concluzioneaza: "conceptul de eGovernment, asa cum a fost el definit pana in prezent, poate fi la finalul ciclului sau de viata; I-Government poate raspunde mai bine cerintelor cetatenilor, fiind axat pe ceea ce orice administratie, fie ea publica sau centrala, trebuie sa furnizeze (adica informatii reale si servicii) si nu pe modul in care aceste informatii ajung la principalii lor beneficiari, adica cetatenii, adica pe tehnologii".
Acesta este contextul. Noi unde suntem? Ce trebuie sa invatam din aceste lectii ale altor tari dezvoltate din Europa? Cum trebuie educati cetatenii? Ce ar trebui sa faca adminstratia centrala? Dar cea locala? Este corecta abordarea acestei probleme din punctul de vedere strict al unui business?
- Government -to- Business - sau G2B;
- Government -to- Government - sau G2G;
- Government -to- Employees - sau G2E;
eGovernment! Suna bine si generos. Se vorbeste de ceva vreme despre acest concept (implementat deja in diferite forme si etape in multe tari cu traditie de ani buni) care are diferite abordari. eGovernment inseamna servicii mai bune catre cetateni, informare corecta si in timp real, accesul cetatenilor la tot ceea ce tine de actul de guvernare central si local si participarea acestora la dezbateri in problemele de interes general. Nu in ultimul rand, eGovernment inseamna o incredere crescuta a cetatenilor in actul de guvernare si in transparenta decizionala.
Piata IT&C si marile branduri au venit, cum era si firesc, cu noi solutii si cu noi arhitecturi: acestea s-au numit SOA, S+S sau SaaS. Arhitecturi complexe, modulare, solutii de business menite sa eficientizeze informatia si circuitul ei, sa usureze accesul cetateanului, sa insemne o cheltuire atenta a banului public, in sfarsit, sa duca la o dubla integare verticala si orizontala a tuturor serviciilor, tranzactiilor si aplicatiilor.
Toate bune si frumoase, dar, care este de fapt in prezent situatia concreta? Ne vom referi in cele ce urmeaza, fireste, la tarile UE, la modul in care acestea s-au pozitionat in raport cu eGovernment si la ce se asteapta in viitor. Pentru viitorul nu prea indepartat, vom cita opinia unui distins profesor si specialist de talie internationala pe probleme de politici publice si de eGoverment - si ma refer aici la Prof. Viktor Mayer-Schonberger - si la ceea ce crede domnia sa ca ar trebui facut.
Pentru situatia prezenta vom comenta putin Raportul i2010 (pe care cu totii il puteti consulta) care, intre altele, se refera la impactul eGovernment asupra cetatenilor din diferite tari si la modul in care acestia au folosit serviciile specifice. ?arile UE au cativa "campioni" care merita sa fie amintiti:
Dupa cum se poate vedea, cazul Austriei este foarte interesant. Este cea mai avansata tara din punctul de vedere al implementarii solutiilor de eGovernment si, cu toate acestea, utilizarea lor de catre cetateni nu a depasit 21.15%!
Mai mult decat atat, tot Raportul i2010 ne da si alte date interesante: din mai bine de 60 de tipuri de servicii la dispozitia cetatenilor, 23 din acestea nu au fost utilizate nici macar o data in cei cinci ani acoperiti de acest raport. Nu intru si in alte detalii pentru ca raportul este amplu si cei interesati il pot consulta. Care sa fie cauzele faptului ca in tari atat de avansate precum Austria, eGovernment nu a fost adoptat de cetateni asa cum se estimase initial si nu a avut rezultatele scontate? Care sa fie solutiile de iesire din acest impas, pentru ca, toata lumea este acord, principiile de baza de la care s-a pornit sunt foarte generoase si necesare iar avantajele pe care le ofera sunt mai mult decat evidente. Opinia Profesorului Mayer - Schonberger (Profesor Asociat in Politici Publice la Harvard J.F. Kennedy School of Government) este una foarte clara, mai ales ca a fost si este consultant a numeroase guverne si organizatii internationale pe probleme specifice, anume aceea ca, atunci cand au implementat aceste solutii, focusul principal au fost tehnologiile, solutiile tehnice, infrastructurile si mult mai putin faptele si concluziile reale asa cum reies din fluxul informational si din necesitatile obiective. In traducere, acest fapt inseamna crearea unor proiecte extrem de performante din punct de vedere tehnologic dar care nu raspund nevoilor REALE ale cetatenilor si la modul in care acestia ar dori sa aiba acces si sa se implice in fluxul informational. Acesta este motivul pentru care Profesorul Mayer pledeaza pentru un nou concept in aceasta zona pe care il denumeste I-Government (de la Information) si care sa abordeze lucrurile dintr-un unghi total diferit, pentru ca informatia in sine este mult mai importanta decat canalul prin care ajunge la cetatean si, mai ales, pentru ca parametrul numit "calitatea informatiei" ar putea deveni cel mai important criteriu in aprecierea serviciilor de eGovernment si nu alte tipuri de caracterisitici care deriva din tehnologii! Profesorul Mayer concluzioneaza: "conceptul de eGovernment, asa cum a fost el definit pana in prezent, poate fi la finalul ciclului sau de viata; I-Government poate raspunde mai bine cerintelor cetatenilor, fiind axat pe ceea ce orice administratie, fie ea publica sau centrala, trebuie sa furnizeze (adica informatii reale si servicii) si nu pe modul in care aceste informatii ajung la principalii lor beneficiari, adica cetatenii, adica pe tehnologii".
Acesta este contextul. Noi unde suntem? Ce trebuie sa invatam din aceste lectii ale altor tari dezvoltate din Europa? Cum trebuie educati cetatenii? Ce ar trebui sa faca adminstratia centrala? Dar cea locala? Este corecta abordarea acestei probleme din punctul de vedere strict al unui business?
www.sitename.com
Add comment